Elvețienii resping prin referendum majorarea impozitului pe profit. Sistemul de democrație directă care caracterizează modelul politic elvețian a fost din nou pus la încercare duminică, 22 septembrie, când alegătorii din Elveția au votat într-o proporție covârșitoare împotriva unei serii de măsuri politice de anvergură care ar fi dus la creșterea impozitelor și la adoptarea de noi politici „verzi”.
Pe hârtie, este surprinzător faptul că astfel de inițiative ar fi putut merge atât de departe într-o țară precum Elveția. În ceea ce privește impozitele, este clar că Elveția este una dintre cele mai liberale economii din lume, astfel încât orice pas în direcția opusă afectează în mod direct atractivitatea și competitivitatea sa.
Acești vectori sunt esențiali pentru menținerea standardului de viață foarte ridicat al Elveției, care se bazează pe un angajament clar față de economia de piață. Nu este o coincidență faptul că ultima ediție a Indexului libertății economice plasează Elveția pe locul al doilea în lume. În clasamentul mondial este a doua după Singapore, un reper greu de conciliat cu o creștere a taxelor.
Propunerea fiscală pentru care cetățenii au votat a fost introducerea unui amendament la Legea pensiilor, care ar fi introdus o suprataxă care ar fi trebuit plătită de companii. Această plată ar fi fost echivalentă cu plata unei contribuții lunare suplimentare în fiecare an, deci vorbim despre o creștere de aproximativ 8 %.
Doar 32,9 % dintre cei care au participat la plebiscit au fost în favoarea propunerii, cu o participare de 45 %, confirmând lipsa de sprijin social pentru acest tip de politică economică în rândul cetățenilor țării. Guvernul a recunoscut deja că decizia electoratului îl va obliga să adopte măsuri de limitare a cheltuielilor cu pensiile, deși a lăsat ușa deschisă unei alte consultări privind o eventuală suprataxă TVA în același scop.
„Nu” inițiativei „Biodiversitate”
În ceea ce privește agenda „verde”, Indicele de performanță ecologică al Universității Yale acordă Elveției un scor de 68 din 100. Elveția se situează astfel pe locul nouă în lume, la egalitate cu țările nordice și cu mult înaintea Spaniei, care ocupă locul 21 din clasament.
În ciuda acestui context favorabil, inițiativa prezentată la referendum a propus o serie de amendamente menite să consolideze puterea, cheltuielile și capacitatea sectorului public de a acționa în domeniul biodiversității.
Locuri de muncă în școlile din Spania: Oportunități și beneficii
Propunerea includea o nouă linie de finanțare publică pentru sectorul primar, care ar fi finanțat agricultorii pentru menținerea terenurilor și râurilor libere de intervenția omului. Într-un fel, era vorba de „a plăti pentru a nu face agricultură„, ca o modalitate de a păstra aceste peisaje în afara controlului sectorului.
Problema este că Elveția cheltuiește deja 630 de milioane de euro pe an pentru protejarea biodiversității celor mai „verzi” zone ale sale. Între timp reforma propusă ar însemna un cost suplimentar de 420 de milioane de euro pentru finanțele publice. La acest cost ar trebui să se adauge impactul restricțiilor asupra întreprinderilor private, cum ar fi construcțiile, turismul și chiar sectorul agricol, ale cărui asociații au fost, de asemenea, sceptice cu privire la inițiativă.
63% dintre alegători s-au opus inițiativei, confirmând că, și în acest caz, atitudinea socială este mult mai puțin înclinată spre intervenționismul observat în majoritatea democrațiilor europene.
Elvețienii resping prin referendum majorarea impozitului pe profit și noile politici ecologice
Dorim să vă oferim acces exclusiv și imediat la cele mai bune informații.
Abonează-te la blog prin email.
Urmărește DiasporaMadrid.com pe Telegram şi Google News!
Vei primi notificări prin email sau direct pe telefon când vor fi publicate articole noi.
